Pasărea Phoenix

          Evident nu ma refer la însăși pasarea ci la ”renașterea” unui muzeu.Ani de zile a stat în așteptare...datorita apei care s-a infiltrat Casa Atelier Gabriel Popescu începuse sa se degradeze,momentul culminant fiind surparea tavanului de la etaj.Muzeul a fost imediat închis și trei ani a așteptat salvarea.Anul trecut,în sfârșit,în urma unui proiect finanțat de fonduri europene s-a reușit mult așteptata renovare.Totul sub egida Consiliului Județean Dâmbovița.

             Lucrările s-au finalizat la timp pentru celebrarea a 150 de ani de la nașterea marelui gravor Gabriel Popescu.

Februarie 2015

sursa foto

                                         

                                                   Ruxandra Beldiman,stranepoata artistului

Mai multe fotografii puteti vedea aici

Reintoarcerea

          Nu-mi vine sa cred ca a trecut atata timp de cand n-am mai scris dar se pare ca viata ne da adevaratele si durele lectii de viata...potecile nu sunt doar insorite.In ultimul an,pe langa stresul acumulat,am pierdut fiinte dragi si "softul" meu s-a resetat.Am multe de recuperat si de povestit.

Zilele Cetatii Targoviste - programul

             In perioada 5-10 septembrie,in Targoviste vor avea loc o serie de manifestari sub egida Zilele Cetatii.
                     

Batranul marii

                   
             Am ajuns la faleza si priveam cum apa se izbea cu putere facand un zgomot urias...vantul batea...amurgul se lasa usor...Anul acesta l-am revazut,dupa vreo trei decenii,si l-am regasit trist,parasit,tanguindu-se de durere,de lovituri...lovituri ale apei,ale vremii,ale indiferentei oamenilor...da,asta poate-l doare cel mai tare nepasarea...cum de-a fost uitat,abandonat?unde-s oamenii de altadata,unde-i iubirea,unde-i stralucirea lui?
              L-am privit si eu trista,intai in ochi apoi cu capul plecat ca nu pot sa-l ajut cu nimic decat sa-mi sterg lacrimile din coltul ochilor...nici n-am indraznit sa ma apropii prea mult.Si-am promis sa revin...sper sa-l gasesc tot acolo...sper sa-l gasesc ca altadata,luminos,aratos si bineprimitor.

                                             

Restul detaliilor sunt aici

Cetatea Carsium din Harsova

         
                        Dupa ce-am plecat de la mare,ne-am mai oprit pe drum,iar una din opriri e in Harsova.Cum mergi spre Gheorghieni,un indicator ne indruma spre stanga.Ajungi in centrul orasului,iar de acolo,pe o strada ingusta care urca si destul de accidentata duce spre ruinele cetatii Carsium.Acolo,ne-am uitat lung pentru ca nu exista nici un panou unformativ,si nici n-ai pe cine sa intrebi despre aceste ruine.Noi am gasit un nene de culoare care ne-a indrumat catre iesire sa nu ne mai intoarcem pe aceeasi strada si care ne-a mai spus ca mai jos tot pe malul Dunarii e si un sit arheologic"Fac aia niste sapaturi pe acolo,stiu eu ce-o fi?!" Am renuntat la sit dar am mai zabovit cateva minute sa admiram peisajul.Ruinele se afla pe marginea Dunarii dar la inaltime fata de nivelul ei.

Cetatea Histria

     
            Anul acesta,pe 28 iulie,am vizitat Cetatea Histria,care m-a fascinat prin marimea ei si pozitia,si am fost dezamagita ca nu e ingrijita .Cu toate acestea,am gasit portiune cu sapaturi noi,iesind la suprafata alte ziduri...si cine stie ce-or mai gasi.
          Asadar,venind dinspre Tulcea,pe drumul E87,dupa ce am trecut de localitatea Mihai Viteazu,la un moment dat unde calea ferata ne taia drumul,trebuia sa face la stanga,dar cum eram in viteza si n-am vazut nici un indicator,am ratat trecerea catre drumul 22B .Dar dupa cativa km,am gasit un indicator la dreapta spre Cogealac,iar la stanga un drum asfaltat ce parea ca-l inghite campia...pe aici am luat-o si la putin timp treceam  prin satul Nuntasi.Abia dupa cativa km dupa ce-am trecut de el,am iesit in drumul 22B,si am virat stanga spre localitatea Istria.Pana sa ajungi in Istria,pare pe stanga doua indicatoare pe care scrie Cetatea Histria si Muzeul Complexului arheologic Histria.La 7 km de la acest indicator,pe malul lacului Sinoe,gasiti Cetatea Histria.
    Cam asa arata drumul pe langa lac,spre Cetatea...stoluri de pescarusi pe ogoarele abia arate.
                                 

La intrare am platit 7 lei de adult si 3,5 lei de copil,si am cumparat de la inceput un ghid ilustrat al cetatii si bine am facut,zic acum.Langa ghiseul de biete vedeti cladirea mare a Muzeului iar la dreapta ei se afla poarta pe care se intra in tinutul Cetatii care se imparte in doua.In stanga aleei pe care intri e un sit mai mic,probabil vechi bai termale, iar la dreapta abia dai de o alee ce duce la cetatea propriu zisa.

Prima parte 

Si a doua parte,Cetatea

Poarta de intrare

                           
 Cand am coborat de aici,de pe zidul de incinta,am vazut un sarpe ce fugea pe langa perete

Spuneam la inceput ca am fost inspirata ca am cumparat ghidul pentru ca buruienile au acoperit zidurile iar indicatoarele lipsesc total...de ghid care sa bine explice ce si cum,ce sa mai vorbim!La plecare i-am spus doleantele doamnei de la bilete si ne-a spus ca stie,toti vizitatorii spun asta si desi,s-a transmis mai departe,nu-i intereseaza pe cei care ar trebui,nu vor sa investeasca...oare cati bani ar fi luat un cosas sa curete de buruieni de doua ori pe an?!

Alta bila neagra o are Restaurantul cu terasa de langa intrarea in Cetate pentru ca,desi ne-a dat un meniu ce prezenta diverse feluri de mancare,de exemplu ciorbe diverse,ni s-a spus ca localul e cu specific pescaresc deci n-au decat produse din peste adica doar Ciorba de peste care era cea mai scumpa dintre toate :16 lei.Asa ca am facut stanga-mprejur si am plecat.Cine-si permite sa lase cativa zeci de lei sau chiar o suta pentru pranzul familiei,n-are decat.

Se pare ca am ratat Biserica Sf.Nicolae din localitatea Istria...n-am stiut ca e asa interesanta si veche.

Mai multe poze puteti vedea aici.